Au trecut 20 de ani, exact cei 20 de care spunea Silviu Brucan ca i-ar trebui Romaniei sa iasa din cacatul comunist si sa o ia pe un drum reformator si european, un drum menit sa ne arate intr-un viitor nu prea departat luminita de la capatul tunelului.

La inceput a fost FSN, cu iliescu, cu mineriada din iunie 90, cu tg. mures, cu agitatia din toamna. Apoi a venit caderea urs-ului estic si Moldova de peste prut a redevenit libera, asa cum o stiuse in urma cu 5 secole si Stefan cel Mare. Dar pestele balcanic incepuse sa prinda miros de coruptie, de camarila si de rabufniri sociale si etnice. A mai venit o mineriada, care a rasturnat ceea ce inca cred ca era un idealist si l-a inlocuit cu un corporate fairness. FSN-ul trecuse prin diferite denumiri, dar a ramas aceiasi gloata de oameni, gandiri si ratiuni. A venit in 92 si al treilea mandat de presedinte, un mandat dedicat lui Bahus si prietenilor bunicii bolsevice.

Atunci cand credeam ca schimbarea poate insemna bine, pestelelui au inceput sa-i puta matele, cei veniti in locul celorlalti avand aceleasi scopuri: genocid lent prin acapararea a tot ce insemna active mobile si imobile. 4 ani in care doar guvernatorul BNR a reusit sa faca ceva dintr-un mandat de premier mult prea scurt.

Apoi, odata cu noul mileniu a revenit si vechiul FSN la putere: sfidator, mai corupt si mai agil ca in primii ani, avand format in jurul sau un pluton de interventie rapida si eficienta in banii, industria si vistieria pestelui. 4 ani in care premierul in execitiu ne indemna fie sa-i numaram ouale, fie ne explica ca matusa tinuse la ciorap milioane de euro, doar pentru a-i lasa nepotilor destoinici o cale de a face mai usoara trecerea ei in alta lume. Au venit promisiunile de civilizatie si bunastare via contracte intermediate de Bechtel, Mittal, Sterling, FNI samd. Unii spun ca Brucan, in convorbirile sale si-a schimbat profetia cu inca 20 de ani.

Apoi, a venit randul lui Adrian de a vedea cat de mic poate ajunge. El, cel care trimisese poporul la numaratoarea oualelor sale, privea disperat cum un marinar chior ii fura dreptul de a deveni presedinte nu doar peste luciul de apa al Deltei, ci peste tot romanul. Trebuia sa fie continuitatea FSN-ului, dar tinerii fesenisti plecati la zmeura au cerut altceva. Ce? “muie ti-am spus!” ne propavaduia in direct viitorul carmaci, fost matelot in corabia FSN.

5 ani mai tarziu, aproape de un 2010 in care istoria si timpul, care nu mai aveau rabdare pe vremea Morometilor, acum are tot timpul din lume de a arata cat de perversi pot fi. Si istoria, si timpul. Avem peste doua saptamani posibilitatea de a reface minunatul Front al Salvarii Nationale, front care deja isi aratase faţa de ceva timp in guvernarea Boc 1.

Oare se poate salva cineva ?

Tags: alegeri prezidentiale, basescu, fsn, geoana, iliescu, nastase, Politica